Comisia Europeană a criticat România pentru performanţele slabe în domeniul combaterii corupţiei la nivel înalt şi a cerut parlamentului „un consens fără echivoc“. Aceasta este concluzia raportului de evaluare a luptei anticorupţie şi reformei justiţiei, aprobat ieri de CE. Dacă România a scăpat doar cu reproşuri, Bulgaria a rămas fără câteva sute de milioane de euro din fonduri europene.
„Situaţia din România oferă o imagine amestecată (…) Elementele fundamentale ale sistemului funcţionează, dar bazele sunt încă fragile“.
Sunt cuvintele purtătorului de cuvânt al Comisiei, Johannes Laitenberger. Acesta a precizat că, pentru a elimina corupţia, CE trebuie să vadă un consens fără echivoc, inclusiv din partea tuturor celor din parlament, potrivit NewsIn. „Stabilitatea DNA trebuie menţinută şi anchetarea foştilor miniştri şi membri ai parlamentului trebuie să se desfăşoare. Angajamentul faţă de reforma instituţiilor şi organismelor din România este inegală. Deşi s-au înregistrat progrese în reforma judiciară, trebuie să se arate dovada că există sancţiuni“, a mai spus acesta.
Guvernul român şi-a intensificat eforturile şi a reuşit să continue procesul de reformă în sistemul juridic şi instituţional pentru combaterea corupţiei, ANI este funcţională, iar Direcţia Naţională Anticorupţie a înregistrat progrese cu privire la o serie de cazuri la nivel înalt, a enumerat purtătorul de cuvânt câteva dintre progresele constatate în cazul României. Laitenberger a atras atenţia că, în ceea ce priveşte cazurile la nivel înalt, acestea trebuie duse până la capăt. Purtătorul de cuvânt a caracterizat rapoartele referitoare la România şi Bulgaria adoptate ieri de Comisie drept „obiective şi echilibrate“. Comisia face tot ce îi stă în putinţă pentru a ajuta cele două ţări, dar rezultatele concrete trebuie să vină din teren, din România şi Bulgaria. „Subliniez că este nevoie de rezultate concrete“, a spus Laitenberger.
Parlamentari inconştienţi
Parlamentul României nu conştientizează problema corupţiei la nivel înalt, dovadă fiind amendamentele la Codul de procedură penală şi avizele de neîncepere a urmăririi penale date în cazurile Mitrea şi Năstase, se arată în raportul tehnic ce a stat la baza raportului pe justiţie al CE.
„În ciuda unei intense dezbateri politice şi legale, România a reuşit să păstreze intact cadrul instituţional de luptă anticorupţie. Cadrul legal rămâne slab în unele zone, cu restrângerea puterilor autorităţilor specializate şi cu sporirea cerinţelor pentru unele investigaţii. Deciziile inconsecvente ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cazuri de rang înalt contribuie la scăderea încrederii publice în lupta împotriva corupţiei. Se pare că în parlament nu se conştientizează suficient problema corupţiei la nivel înalt“ este concluzia raportului tehnic. „Pe lângă continuarea unui parcurs pozitiv de către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), lupta împotriva corupţiei la nivel înalt nu a demonstrat progrese convingătoare din iunie 2007. La fel ca şi atunci, instanţele au continuat să dea sentinţe blânde şi sancţiuni inconsecvente. Cazurile-cheie ce privesc politicieni de rang înalt nu au înregistrat nici un progres real“, se arată în raportul tehnic.
Reacţii diverse
Raportul Comisiei Europene este dur la adresa României şi critică, în special, presiunile politice făcute asupra sistemului judiciar, dar transmite şi un reproş direct la adresa judecătorilor care tratează cu îngăduinţă cazurile de mare corupţie, a declarat Mihai Poliţeanu, coordonator de programe al Freedom House România. Judecătorii nu pot da pedepse ca să-i bucure pe cei de la Bruxelles şi acest gen de remarcă sfidează statul de drept, a declarat şi preşedinta Centrului pentru Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu, în replică la raportul CE, care critică judecătorii pentru indulgenţa în soluţionarea cazurilor de corupţie.
„Mă îngrijorează această remarcă, şi anume că judecătorii ar fi indulgenţi şi că dau pedepse mici în dosarele de mare corupţie. Statul de drept presupune ca judecătorii să nu dea sentinţe în funcţie de presiunile venite de la Bruxelles, ci în funcţie de legi. Acest gen de remarcă sfidează statul de drept“, a precizat Iorgulescu. De asemenea, preşedintele CRJ consideră că nu poate fi vorba de vreo conspiraţie a judecătorilor, care „s-ar fi pus de acord“ pentru a da pedepse mici. „Judecătorii nu pot da pedepse ca să-i bucure pe cei de la Bruxelles“, consideră preşedintele CRJ.
Şeful CSM dă vina pe politicieni
Preşedintele celui mai înalt for al justiţiei a evitat să comenteze raportul Comisiei Europene privind starea justiţiei din România, pasând, totodată, vina pentru neregulile sesizate către guvern şi parlamentari. Bărbulescu a declarat că nu i s-a părut a fi o acuză. „Comisia Europeană, aşa cum am reţinut, a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să aibă o poziţie fără echivoc în lupta împotriva corupţiei. CSM nu soluţionează cauze, este o instituţie constituţională care garantează independenţa magistraţilor şi care are în răspundere cariera lor“, a mai comentat şeful CSM, care a menţionat că nu a înţeles ce a vrut să se spună „prin acest echivoc. Poate mă voi lămuri când o să văd raportul, însă noi am acţionat şi am reacţionat fără echivoc cu orice ocazie în care independenţa magistraţilor a fost afectată de interferenţa politicului. Prin urmare, suntem cei mai interesaţi ca această independenţă să fie respectată de toată lumea, indiferent cine vorbeşte despre activitatea magistraţilor“, a spus Bărbulescu.
Procurorul-şef al DNA, Daniel Morar, a declarat ieri, pentru NewsIn, după prezentarea Raportului CE pe justiţie, că, din punctul său de vedere, criticile din raport faţă de modul în care se desfăşoară lupta anticorupţie la nivel înalt sunt întemeiate.
Şeful DNA: raport concret
De asemenea, procurorul-şef al DNA mai spune că el constată că, spre deosebire de precedentele rapoarte ale Comisiei Europene, acest raport este mai concret şi mai pronunţat, în sensul că arată clar ce au făcut sau ce nu au făcut instituţiile statului cuprinse în mecanismul de cooperare şi verificare. „Am observat două critici foarte clare în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei. Una dintre critici vizează sistemul politic, iar cealaltă, sistemul juridic. În ceea ce priveşte sistemul politic, se arată că amendamentele legislative care înăspresc condiţiile de declanşare a urmăririi penale (cu referire în principal la cauzele cu miniştri parlamentari) duc la blocaje şi întârzieri în instrumentarea cauzelor. Observaţia ce vizează sistemul judiciar are două componente pe care le-am regăsit şi în raportul anterior: lipsa unor hotărâri judecătoreşti în cazurile de mare corupţie şi, acolo unde aceste hotărâri există, acestea sunt blânde, cu pedepse cu suspendare şi inconsecvente“, a declarat procurorul-şef al DNA, Daniel Morar. Procurorul general, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, la rândul ei, că se bucură că raportul CE consemnează tranşant faptul că măsurile manageriale pentru eficientizarea activităţii procurorilor dau rezultate. „Aici aş vrea să adaug faptul că meritul revine unei echipe de procurori cu care am reuşit să identificăm cu acurateţe problemele sistemului şi să propunem soluţii care să conducă la creşterea credibilităţii sistemului“, a precizat Kovesi.
Tăriceanu: politicianul, cel mai mare duşman al justiţiei
Premierul Călin Popescu Tăriceanu consideră că raportul pe justiţie al Comisiei Europene arată că România este pe drumul cel bun, însă şeful executivului face un apel la partide, afirmând că politicianul care adoptă un discurs electoral şi conflictual este cel mai mare adversar al justiţiei.
„Vreau să fac apel la toate partidele, pentru a adopta un discurs constructiv pe această temă. Cel mai mare adversar al justiţiei este politicianul care adoptă un discurs electoral şi conflictual. Îi invit pe reprezentanţii tuturor forţelor politice la un dialog constructiv şi echilibrat, pentru a putea continua progresele din Justiţie“, se arată într-un comunicat de presă al guvernului. Raportul CE este „obiectiv, echilibrat şi realist“, iar România se află pe drumul pozitiv, a declarat ieri şi ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, potrivit căruia continuarea reformelor „este singura cale de ridicare a mecanismului de cooperare şi verificare într-un viitor previzibil“. Ministrul a mai precizat că progresele înregistrate de România au îndepărtat ostilitatea activării clauzei de salvgardare şi a salutat obiectivitatea cu care CE a înregistrat aceste progrese.
Bulgaria, ajutoare suspendate
Spre deosebire de România, Bulgaria a ieşit şifonată în urma raportului pe justiţie al CE. Comisia i-a suspendat ajutoare în valoare de sute de milioane de euro şi i-a retras acreditarea a două agenţii de plăţi, din cauza corupţiei şi a gestionării defectuoase.
Raportul asupra gestionării fondurilor europene de Bulgaria, cea mai săracă ţară membră, arată că lupta împotriva corupţiei la nivel înalt şi crimei organizate nu dă rezultate şi Comisia a fost nevoită să acţioneze pentru a proteja banii contribuabililor. „În consecinţă, Comisia a luat decizia de a formaliza suspendarea (ajutoarelor preaderare) şi de a retrage acreditarea a două agenţii guvernamentale care gestionează aceste fonduri preaderare“, a spus purtătorul de cuvânt al CE, Johannes Laitenberger. Acesta a declarat că nu există un precedent în aplicarea unor astfel de sancţiuni unei membre UE, dar a explicat că toate acestea „se înscriu în politicile de rigoare în administrarea banilor UE“. El a spus că se va reveni asupra acestei decizii, în momentul în care Bulgaria face progrese în domeniile semnalate.
